Arhive pe categorii: didi&dexter's mom

6 dinti frumosi

Standard

se facura si trecura deja 6 luni. Bilantul e ca de fat-frumos: 71cm, 8 kg, 6 dinti!
ma omoara dintisorii astia iesiti devreme – desi si ikika a fost dintoasa de mica si eram oarecum pregatita.
L-au chinuit ceva – asa ca ne-am pregatit din timp sa trecem mai usor peste restul ce stau sa sparga gingia si asteptam orajelul – gelul minune (comandat pe amazon :D).
Azi am avut si serbarea de sfarsit de an – ikika a terminat clasa I. Tocmai citeste prima ei carte – pe care si-a ales-o singura la bookfest, culmea despre cai (auf deutsch, desigur). „Desigur” asta si „habar n-am” sunt de altfel si ultimele ticuri verbale in ilincheza.
Altfel, nu stiu ce se intampla cu mine, dar parca mi s-a mai dezvoltat un simt: ma uit cu sete la copiii mei si ii redescopar in fiecare zi: pe bebedinu cu mirarile si zambetele lui, cu strigatele de victorie cand prinde o jucarie, nu ma mai satur de fetisoara lui foarte serioasa cand e pus la san, e si putin incruntat, parca mi-ar spune sa il las in pace cu glumele mele, el are treaba. Abia cand e aproape satul imi zambeste inapoi, chiar daca din somn deja.
A inceput sa descopere si gustul legumelor si al fructelor si mor de dragul lui cum se repede in lingurita, chiar daca risca sa incerce ceva nou, care il increteste initial – pana ii da de cap si casca iar gura ca un pui.
ikika trece si ea prin experiente noi: prima poveste citita de ea singura cap-coada, primul examen cu emotii cat casa, care o facusera palida si ii dadeau asa o neliniste de s-a ascuns sub codita: si-a adus tot parul peste fata si si-a asteptat pe urma mai linistita randul.
Si in toata nebunia asta sau tocmai din cauza ei – eu ma simt stapana lumii: acum, in momentul asta, ca si in clipa ce tocmai a trecut si fix ca in secunda care sta sa inceapa eu imi traiesc miezul vietii mele.
ceea ce, ca de obicei, va dorim si dumneavoastra! :))

didi&dexter’s mom

Standard

asta sunt eu!
ikika foarte vesela, exuberanta, dorindu-si sa devina fluturas sau magiciana :P. convinsa la 7 ani si ca si Mos Craciun si Iepurasul de Pasti exista, doar ii rateaza ea mereu si bebedinul, cu falcutele lui care ii dau o mutrita serioasa mai tot timpul si cu ochii mari cu care te urmareste de parca ar intelege tot, doar te supravegheaza.
din ciclul „didi&dexter’s mom”, azi primul episod:
– la cateva zile dupa ce am venit de la maternitate, il schimbam pe bebe de scutece. Ikika acceptase cu greu ca nu poate sa faca ea asta, dar statea p-aproape, sa vada tot. Si odata o aud ca intreaba:
– ce e asta??? are un creier aici? ca arata ca un creier!
Io rad si ma trezesc ca ma ia gura pe dinainte:
– da, baietii au o parte de creier aici.
A povestit mai departe si lu’ tatalor si lui stef si si lu’ bunica-su – le explica cum stie ea ce fel sunt ei impartiti.
Si a ramas cu obiceiul sa ma intrebe daca l-am spalat bine pe bebe la creierul de jos.
iar eu astept momentul in care o sa pot reveni asupra explicatiei, sa nu o las asa.